Au apărut încă două volume în seria semnată de Camelia Burghele, Satele sălăjene și poveștile lor. Este vorba de volumul IX – VESELIA SATULUI ȘI OSPITALITATEA FAMILIEI. La nuntă în satele sălăjene și volumul X – RECONSTRUCȚII IDENTITARE CITITE ANTROPOLOGIC. Povestea și savoarea mâncărurilor de altădată, cărți apărute, la editurile Caiete Silvane (Zalău) și Editura Etnologică (București) cu sprijinul Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj și al companiei TenarisSilcotub.

Textului volumului IX, în mare parte, a fost publicat sub titlul La nuntă în satele sălăjene. O lectură antropologică a tradițiilor nupțiale, Editura Etnologică, Editura Caiete Silvane, Zalău, 2014 (Camelia Burghele) și a fost gândit nu doar ca o a doua ediție, dar și ca un reper etnologic din paradigma satului sălăjean, alături de altele, surprinse în volumele anterioare din seria Satele sălăjene și poveștile lor; reeditarea textului în interiorul seriei era necesară pentru o privire cât mai completă asupra acestor comunități dar și pentru a face puntea cu următorul volum al seriei, care abordează valoarea cultural – identitară a unor produse culinare din contextul nunții țărănești.

Semnatara prefeței, conf. univ. dr. Narcisa Alexandra Ştiucă crede că volumul VESELIA SATULUI ȘI OSPITALITATEA FAMILIEI. La nuntă în satele sălăjene „nu este „o carte din cărţi”, ci rezultatul unor cercetări de teren minuţioase, făcute cu pasiune şi ataşament pentru zonă. Este o lucrare în care perspectiva etnică tinde să o completeze şi mai ales să o consolideze prin argumente pe cea etică. În fine, ca mai toate cărţile elaborate de Camelia Burghele, este o carte-caleidoscop care eludează subtil modelele – fără a le sfida – şi etalează atât documente care se aştern pe axa sincronică, punând chiar sub lupă, rând pe rând, provincia istorică, zona etnografică şi satele-eşantion, cât şi pe cea diacronică, tinzând în acest fel spre înfăptuirea unui act de restituire sau mai curând de conservare şi patrimonializare. 

Un lucru este cert: este un mare noroc pentru Camelia Burghele că s-a născut în Sălaj, dar în egală măsură şi pentru această arie culturală (plăpând cercetată mai înainte) că ea a ales să devină etnolog”.

Volumul X, însă, RECONSTRUCȚII IDENTITARE CITITE ANTROPOLOGIC. Povestea și savoarea mâncărurilor de altădată, este total inedit. Volumul este articulat teoretic printr-un studiu amplu intitulat Pentru o antropologie a… sarmalelor: oala cu sarmale – martor între două lumi și este fundamentat pe o suită de rețete de sarmale culese de Camelia Burghele din satele sălăjene pe care le-a bătut cu piciorul, în ultimii 20 de ani.

Este vorba de Boți, piroște cu arpăcaș, păpuși, sarmale și cuștiule, kioaște cu clisă sau cureki umplut, cu mălai oarzăn, păsat galbăn, macaroane, pițigăi, laște sau razalăi, în frunze de cureki, șelată, potbal, vie, napi…

Textele savuroase, dar care nu fac rabat de la rigoarea științifică a cercetării etnologice, sunt „asezonate” cu fotografii inedite și grăitoare despre bucătării, bucătărese și oale cu sarmale.

Cu acest volum, Camelia Burghele extinde la zece volume abordarea antropologică a satelor sălăjene, o realizare care îi încununează cariera științifică și marchează un model în cercetarea românească a satului autentic. Este ceea ce apreciază și doamna academician Sabina Ispas, un fin observator al seriei, încă de la primul volum, în calitatea sa de mentor al autoarei: „Seria Satele sălăjene și poveștile lor este o realizare deosebită, care, așa cum am mai spus, nu este la îndemâna oricui să o împlinească într-o viață! Iar faptul că d-na Camelia Burghele a ajuns la al zecelea volum ține de domeniul „istoriei fantastice”! Munca domniei sale se cade să fie nu numai apreciată cum se cuvine, ci dată ca exemplu tuturor colegilor care sunt foarte siguri că „fac istoria” domeniilor noastre, dar numai într-un pahar cu apă. 

Întreaga mea admirație și sincere felicitări. Seria volumelor trebuie „popularizată” cum se cuvine. E o plăcere pentru mine să contribui la recomandarea volumelor drept model de analiză și lectură atractivă”.

Camelia BURGHELE (cercetător științific I, doctor, Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău) este un etnolog specializat în magia terapeutică tradițională și formulele moderne de preluare a scenariilor magico-rituale, dar și în dinamica proceselor culturale din satele românești tradiționale.

Dublu licențiată: Facultatea de Litere (1990 – 1995) și Facultatea de Ştiinţe politice, administrative şi jurnalistică (1993 – 1998), ambele din Universitatea Babeş – Bolyai, Cluj Napoca și dublu master: Facultatea de Litere (Universitatea Babeş – Bolyai, Cluj, 1998), Facultatea de Istorie (Universitatea Bucureşti, 2007), are un doctorat luat cu distincţia Magna Cum Laude (Terapia şi psihoterapia populară. Note pentru o antropologie a sănătăţii, conducător ştiinţific prof.univ.dr.Ion Şeuleanu) în 2003.

Recent, ca bursier, a finalizat studiile postdoctorale la Școala Postdoctorală a Academiei Române (2013), publicând ca lucrare de cercetare volumul Asumarea identității culturale în comunitățile românești din Maramureșul ucrainian (Transcarpatia, Ucraina), conservare și / sau dinamică socio-culturală în context european (coordonator științific acad. dr. Sabina Ispas).

Are publicate o serie de articole și volume circumscrise temelor de cercetare:

1. Satele sălăjene și poveștile lor (serie)

• vol. I RITMURILE COTIDIANULUI. Dimensiuni feminine / masculine ale satului sălăjean tradițional
• vol. II RITUAL, CEREMONIAL, SĂRBĂTORESC.  Bucurie și tristețe în satul sălăjean tradițional
• vol. III CĂMAȘA CIUMEI. Mentalitate și praxis magico-ritual în satele sălăjene
• vol. IV ÎNFRÂNGEREA BOLII: SĂNĂTATEA REFĂCUTĂ. Orizontul magico-ritual al satului sălăjean
• vol. V MANIPULAREA DESTINULUI. În numele magiei terapeutice: vechi credințe din Sălaj
• vol. VI DE LA SĂNĂTATE LA BOALĂ ȘI ÎNAPOI. Descântec, rugăciune și leac în satul sălăjean
• vol. VII SATUL TIMPULUI, TIMPUL SATULUI. Modele sălăjene de construire a identității locale 
• vol. VIII POVEȘTI ȘI POVESTITORI. Ferestre deschise către memoria satului sălăjean

Editura Caiete Silvane, Editura Etnologică, Zalău – București, 2015 – 2016 (prefețe de acad. Sabina Ispas, prof. univ. Nicolae Panea, prof. univ. Ion Șeuleanu, prof. univ. Ion Taloș, prof. univ. Antoaneta Olteanu, conf. univ. Narcisa Știucă, dr. Nicoleta Coatu, dr. Ligia Fulga, conf. univ. Eleonora Sava, conf. univ. Ioana Fruntelată).

2. Șapte zile în Țara Silvaniei. Het nap a Szilagysagban. Seven days in the Land of Sylvania, volum tipărit Editura Caiete Silvane, Zalău, 2011 (180 pag), volum editat în limbile română, maghiară, engleză; album de fotografii, în finalul volumului; volumul este un demers de promovare etno- turistică a județului Sălaj.

Notă: volumul a fost reeditat sub același nume (ediția a II-a, revizuită și adăugită), Editura Caiete Silvane, Editura Etnologică, Zalău – București, 2015

3. Asumarea identității culturale în comunitățile românești din Maramureșul ucrainian (Transcarpatia – Ucraina); conservare și / sau dinamică socio-culturală în context multietnic, volum tipărit la Editura Muzeului Național al Literaturii Române, Colecția Aula Magna, lucrare editată în cadrul proiectului ”Valorificarea identităților culturale în procesele globale” (derulat de Academia Română și cofinanțat de Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, București, 2013 (301 pagini).

4. Solnocu de Mijloc la 1864. Chestionarele academicianului Pesty Frigyes, (împreună cu Viorel Ciubotă și Mizser Lajos), volum apărut la Editura Caiete Silvane – Zalău și Eikon – Cluj Napoca; sunt prezentate considerații istorice și etnografice pe marginea chestionarelor aplicate de Academia Maghiară la 1864 în satele Sălajului istoric, dar și documentele de arhivă în limbile maghiară și română.

5. Ceramica de Zalău. A Zilahi Keramia. Ceramic of Zalău (împreună cu Totszegy Tekla, Olimpia Mureșan, Emanoil Pripon, Szabo Attila), album apărut la Editura Mega – Cluj Napoca și Editura Porolissum – Zalău, care valorifică etnologic și estetic colecția de ceramică a muzeului zălăuan (2014, text în limbile română, maghiară, engleză, fotografii color).

6. La nuntă în satele sălăjene. O lectură antropologică a tradițiilor nupțiale, volum editat de Editura Caiete Silvane – Zalău și Editura Etnologică – București, cu o prefață de Narcisa Alexandra Știucă. (288 pagini). Volumul a fost apreciat cu Premiul Asociației Științelor Etnologice din România (ASER) 2014.

În plus:

• are numeroase participări la conferințe naționale și internaționale și numeroase articole și studii publicate în reviste de specialitate acreditate
• este membru în Asociaţia de Ştiinţe Etnologice din România, din 2005 (din 2009, membru în Colegiul Director al ASER)
• este expert – etnograf acreditat
• este membru al board-ului de evaluatori AFCN (2008 – 2017)
• este membru în Colegiile editoriale ale editurilor Mega (Cluj Npoca), Etnologică (București)
• a primit premiul ASER în anul 2014, pentru cartea „La nuntă în satele sălăjene”