Fiind profesor de limba şi literatura română, de prin 1960 am cules creaţii folclorice, mai ales poezie. Ca director de liceu şi inspector-şef la nivelul raionului Cehu Silvaniei, am străbătut toate drumurile raionului aşezat pe Culmea Codrului şi pe văile Sălajului şi Someşului. Cunoşteam bine cadrele didactice din toate localităţile. De acolo ne veneau elevii la liceu. Prin învăţători, profesori şi elevi, am cunoscut mulţi locuitori ai satelor, mai ales de parte feminină, cu care mă întâlneam, discutam şi notam textele cântate, apoi spuse pentru a le putea scrie cu mâna. Aşa, în câţiva ani am reuşit să culeg un important material poetic. Un entuziasm deosebit mi-au trezit două constatări uimitoare pentru mine cel de atunci: am descoperit multe colinde profane, care cuprindeau aspecte variate din viaţa satului patriarhal şi m-a uimit faptul că în Ţara Codrului „Mioriţa” era colindă şi nu baladă. Fiindcă nu speram să public vreodată poeziile culese, mi-am dactilografiat o parte din texte şi le-am legat într-o „carte” cu titlul La fântâna dorului, care conţinea 419 creaţii. Abia în 2022 am publicat-o sub titlul respectiv, un vers dintr-o poezie. În 1968, când s-au înfiinţat judeţele, am susţinut examenul pentru obţinerea gradului didactic II, cu teza: „Colindatul şi colindele din zona – De sub Codru”. Examinator a fost prof. univ. dr. Dumitru Pop, originar din Băseşti – inima Ţării Codrului. Prima mea apariţie într-o carte tipărită a fost volumul colectiv Ceas pe ceas se alungă. Folclor poetic, Baia Mare, 1970. Abia în 2001, fiind pensionar în Slobozia, mi-a apărut la Editura Caiete Silvane volumul Pe cel deal cu dorurile – folclor poetic din judeţele Maramureş şi Sălaj, tot carte colectivă prin colaborare cu Grigorie M. Croitoru şi Silviu Pop, colegi din Aluniş şi Cehu Silvaniei. (Augustin Mocanu, Din Nota asupra ediţiei)