„Pâlpâind în ceaţa amintirilor, Felinarele inimii se constituie într-o carte elegiacă, impresionantă prin savoarea unor imagini artistice, prin intensitatea trăirilor ardente, prin solemnitatea şi naturaleţea rostirii poetice. Privită în ansamblu, poezia Mioarei Lazăr curge, domol, într-o albie tradiţionalistă, cu rare inflexiuni moderniste. Este o dovadă certă a faptului că tradiţia înseamnă valoare, că frumuseţea unui vers constă, deseori, în limpezimea şi simplitatea lui.” (Marcel Lucaciu)