„În jurnalismul contemporan trăim zile în care decidenţii ne îndreaptă peniţa spre critică, sperând că observarea aspră a realităţii va duce la schimbarea unor metehne păguboase. Adeseori uităm să vorbim frumos despre oamenii din jurul nostru, despre munca şi sentimentele lor. În această lume tumultoasă a gazetăriei avem de ani buni un sprijin – profesorul Marin Ştefan de la Şimleu Silvaniei, publicistul de care ar avea nevoie orice judeţ. El este cel care nu uită niciodată o aniversare sau o comemorare. Din scriitura lui Marin Ştefan descoperim oameni interesanţi, locuri de neuitat sau date istorice inedite. La prima vedere sunt scrieri simple, dar pe măsură ce te adânceşti în text simţi mirosuri de nou şi vechi, de viaţă şi de moarte, de tinereţe şi bătrâneţe. Întâlneşti tărâmuri mai mult sau mai puţin ştiute, oameni ce îşi poartă etatea în spate. Majoritatea articolelor din carte au apărut în cotidianul Magazin Sălăjean şi le-am citit pe nerăsuflate la momentul respectiv. Ele reconstituie o lume ce o dorim frumoasă, sunt un amestec de istorie şi viaţă, condeiul autorului portretizând o viaţă de om. E o călătorie printre slove pe care vă rog să o savuraţi. Mulţumim, domnule profesor Marin Ştefan, pentru efortul cultural ce îl faceţi în fiecare zi!” (Daniel Mureşan, directorul cotidianului Magazin Sălăjean).

„O adevărată cronică a evenimentelor şi oamenilor de seamă ai oraşului Şimleu Silvaniei. Mă bucur că am putut contribui la editarea cărţii profesorului Marin Ştefan, membru al Asociaţiei Jurnaliştilor din Sălaj şi al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România, cetăţean de onoare al oraşului Şimleu Silvaniei. Prof. Ştefan scrie de mulţi ani despre ce se întâmplă în oraşul de sub Măgura, aşa că pot spune, fără să greşesc, că Amintiri din zodia Berbecului e şi o adevărată cronică a evenimentelor şi oamenilor de seamă ai Şimleului. Prof. Ştefan scrie pe „stil vechi”, echilibrat, atent la detalii şi declaraţii, urmărind latura pozitivă ori pilduitoare a întâmplărilor şi personajelor cuprinse în articolele domniei sale. Voluminoasa carte se cere parcursă cu atenţie şi răbdare, demers facilitat de prezenţa fotografiilor, parte a cronicii amintite. Lucrarea de faţă e şi «opera de o viaţă» a autorului-jurnalist. Bine ar fi ca în Sălaj să existe cât mai multe cărţi – document precum cea despre care vorbim astăzi, cărţi scrise de gazetari (şi nu numai). Până ce jurnalismul, pe «stil vechi», va dispărea cu totul. Cu siguranţă, dl Ştefan e printre ultimii «mohicani» ai unui anume fel de a face şi de a înţelege gazetăria. Îl felicit, şi pe această cale, pentru întreaga activitate şi pentru volumul dedicat Şimleului”.  (Daniel Săuca, preşedintele Asociaţiei Jurnaliştilor din Sălaj)